Centura ocolitoare Bușteni-Azuga, proiectul bizar al Consiliului Județean Prahova

          Centura ocolitoare a orașului Bușteni a fost promisă, ca soluție magică de descongestionare a traficului de pe DN1, de cam toate administrațiile locale din ultima vreme. Cam cît de magică și de eficientă va fi în realitate este discutabil, la fel de discutabil fiind și impactul pe care îl va avea asupra locuitorilor orașului Bușteni, probabil unul mai degrabă negativ, decît pozitiv. Dar asta pare să conteze mai puțin, pentru că, recent, am fost anunțați, în mod triumfalist, că acest proiect a intrat deja în faza elaborării studiului de fezabilitate. Mai mult, președintele consiliului județean, Iulian Dumitrescu, anunță că imediat ce e gata studiul de fezabilitate, adică în septembrie 2021, se va și face licitația, ca să se poată începe lucrările. Un fel de stil heirupist, pe repede înainte, nu contează dacă faci ceva bun sau prost, important e să faci cît mai repede, doar ca să poți să te lauzi pe Facebook că ai făcut. Dar partea bizară, la care făceam referire în titlu, începe abia în momentul în care te uiți atent pe traseele propuse de Consiuliul Județean Prahova. Și am spus ”trasee”, nu ”traseu”, pentru că se pare că ar fi trei variante pentru această centură ocolitoare, foarte diferite între ele. Una este cea clasică (o voi numi ”varianta 0”), despre care s-a tot vorbit de-a lungul timpului, care urmează îndeaproape cursul rîului Prahova. Celelalte două variante ”secrete”, despre care probabil nu a auzit multă lume, pot fi văzute într-un filmuleț de pe Șritile ProTV, de pe la secunda 40, unde apar etichetate ca ”Varianta 1” și ”Varianta 2”.

Centura ocolitoare Bușteni-Azuga, cu cele trei variante de traseu: varianta 0 cu mov, varianta 1 cu roșu, varianta 2 cu portocaliu. De la castelul Cantacuzino spre Azuga, variantele 0 și 2 par să urmeze același traseu. Schița este făcută de mine, deci pot fi mici diferențe față de cea oficială, dar respectă, în linii mari, traseele propuse de Consiliul Județean Prahova.

          Privind cele două variante ”secrete”, nici nu știi ce reacție ai putea să ai… să te bufnească rîsul sau să te scarpini viguros în cap, stupefiat de incompetența și neseriozitatea celor de la consiliul județean? Pentru că e clar, pentru oricine cunoaște zona măcar cît de cît, că aceste trasee au fost mîzgîlite pe hartă de cineva care nu este din Bușteni și probabil că nici nu a fost vreodată la Bușteni. E ca și cum sarcina de a veni cu niște idei de trasee pentru centura Bușteniului a căzut pe seama vreunui puști de 19-20 de ani, cu liceul abia terminat și angajat pe pile la consiliul județean, care a deschis Google Maps, a făcut o captură de ecran, a pus-o în Paint, apoi s-a apucat să traseze linii pe unde a văzut că ar apărea ”drumuri forestiere”. Totul terminat în vreo 10-15 minute, trimis la șefii de la consiliul județean, aprobat fără să-și pună nimeni nicio întrebare, atribuit rapid contractul pentru studiul de fezabilitate, la finalizarea căruia se va face imediat licitația și vor începe lucrările. Parcă e un curs introductiv despre cum să NU faci administrație publică.
          Ce motive ar avea cineva să forțeze construirea centurii ocolitoare prin pădure, într-o zonă de interes turistic, așa cum este orașul Bușteni? O șosea prin pădure înseamnă defrișări, distrugerea peisajului, scăderea potențialului turistic, fragmentarea ecosistemelor, discomfort pentru cei care locuiesc în apropierea lizierei și costuri mult mai mari. Sigur, nu pot să nu remarc faptul că, pe lîngă toate aceste dezavantaje, există și cîteva avantaje importante, care vin odată cu construirea unei centuri ocolitoare prin pădure. În primul rînd, pădurile de pe ambele părți ale Văii Prahovei, în zona orașului Bușteni, sînt în proprietate privată. Trecînd cu un drum asfaltat prin pădurea privată, aceasta se va transforma, în primă fază, dintr-o simplă pădure, în ”pădure la margine de șosea”. Apoi, cu timpul, există potențialul ca, în locul pădurii, la marginea acestei șosele să apară, de exemplu, cartiere de vile de lux, ceea ce ar însemna foarte multe milioane de euro pentru actualii proprietari privați ai acestor păduri, bani căzuți din cer, fără ca ei să fie nevoiți să investească nimic, pentru că asfaltul se toarnă din bani publici. Deci iată un prim avantaj. În al doilea rînd, ca să-l parafrazez pe un lider USR ce ocupă o funcție importantă la Consiliul Județean Prahova, ”contractele pe bani publici dezvoltă economia, fiindcă se duc bani către mediul privat”. Citatul nu e exact, dar cam acesta era sensul. Mai mulți bani pentru privați, mai bine pentru economie. Așadar, urmînd această logică, trei variante în loc de una singură, pentru traseul centurii ocolitoare, înseamnă un proiect mai complex, deci mai mult de lucru pentru firma care va face studiul de fezabilitate, deci mai mulți bani care merg către mediul privat, ceea ce înseamnă că se dezvoltă economia. Deci iată și al doilea avantaj. Mă rog, poate singura greșeală a fost că nu s-au trasat cinci variante în loc de trei. Sau chiar și zece variante, de ce nu? Dacă tot ne jucăm de-a administrația publică, să lucrăm pe picior mare. Cred că mergea una și pe la Crucea Eroilor, pentru că oricum, din satelit, totul pare plat.

          Centura ocolitoare a Bușteniului este un proiect cu impact semnificativ asupra orașului, pozitiv din anumite puncte de vedere, dar și negativ, din multe alte puncte de vedere. Este un proiect complex, cu multe complicații, ce nu se poate compara cu vopsirea băncilor din parcuri sau schimbarea bordurilor de la trotuare. Tocmai de aceea, este nevoie de maximă seriozitate din partea autorităților, pentru că, dacă te grăbești și faci un lucru prost, prost va rămîne pentru cel puțin 50 de ani de acum înainte. Odată făcut strîmb, nu mai ai cum să-l îndrepți. Din păcate, Consiliul Județean Prahova a ales, pentru acest proiect, calea heirupismului și a neseriozității. Din dorința de a-și umfla cît mai mult capitalul de imagine, s-a mers pe ideea de a favoriza rapiditatea, în defavoarea calității execuției. Trasee mîzgîlite, la mișto, pe o hartă pe care e clar că nici măcar nu știu să o citească, studiu de fezabilitate în regim de urgență, urmat imediat de licitație și de începerea lucrărilor. Toate deciziile importante luate din birouri, de la Ploiești, ignorîndu-i complet pe locuitorii orașului Bușteni, cei care vor fi afectați de acest proiect. Din cauză că nu a existat niciun fel de consultare sau dezbatere publică, o să încerc să explic aici, pentru fiecare dintre cele trei variante de traseu, cam care ar fi avantajele, dezavantajele și potențialele complicații care ar putea apărea.

          Varianta 0, pe lîngă rîul Prahova. În comparație cu celelalte două, este de departe cel mai ușor de executat, din punct de vedere al costurilor și al dificultăților de traseu. Punctul cel mai delicat este, probabil, în zona podului de peste Prahova, în apropiere de castelul Cantacuzino. Pînă să ajungă la pod, venind dinspre Poiana Țapului, centura trebuie să se strecoare, cumva, printr-un cartier rezidențial. Bănuiesc că centura, în această variantă, va fi construită peste Aleea Odobescu, însă chiar și aceasta este destul de îngustă pe anumite porțiuni, suficient încît să nu permită construirea unei șosele cu două benzi și trotuare.

Zona podului peste Prahova, din apropiere de castelul Cantacuzino.

          Apoi, centura trebuie să se intersecteze cumva cu podul. Soluția cea mai intuitivă, dar nu neapărat cea mai bună, este ca centura să iasă în strada Zamorei la capătul dinspre est al podului și, de acolo, să coboare din nou spre rîul Prahova. Problema cu această opțiune este că se creează o intersecție cu o stradă destul de circulată, și de mașini, dar și de pietoni, în special turiști care se duc spre castelul Cantacuzino și cartierul Zamora. Asta înseamnă crearea unor probleme suplimentare de trafic, în condițiile în care rolul centurii era tocmai de a fluidiza traficul, nu de a-l congestiona și mai mult. Un sens giratoriu uriaș ar presupune, probabil, distrugerea spațiilor verzi și tăierea multor copaci din zona viitoarei intersecții. Apoi trebuie să găsești și o soluție pentru pietonii care vor să traverseze intersecția, înspre și dinspre castel. Faci treceri de pietoni, ca să fragmentezi și mai mult traficul? Faci o pasarelă uriașă, stricînd și mai mult peisajul? O posibilă soluție alternativă ar fi aceea de a trece cu centura pe sub pod, printr-un pasaj subteran, tot undeva în partea dinspre castel a podului, fără să mai creezi o intersecție cu strada Zamorei, pentru că oricum nu e necesară și mai mult încurcă traficul. Este o soluție mai puțin invazivă și, în același timp, mai eficientă din punct de vedere al traficului, dar mai complicată din cauza necesității contruirii pasajului subteran.
          Legat de varianta care merge de-a lungul rîului Prahova, cred că mai trebuie punctat un aspect important: este o greșeală să încerci să creezi, pe traseul centurii ocolitoare, un număr cît mai mare de noduri rutiere, care să o lege de fel de fel de străzi și străduțe din Bușteni. Centura trebuie să fie un drum de viteză, al cărui scop principal este fluidizarea traficului. Cu cît creezi mai multe intersecții, cu atît se îngreunează traficul și se reduce viteza de deplasare. Dacă, din Poiana Țapului pînă în Azuga, centura trece prin 6-7 intersecții, aceea nu mai e centură, e doar o stradă în plus, ca oricare altă stradă din Bușteni. De aceea, ar trebui sa se evite crearea de noi noduri rutiere, prin poduri sau pasaje subterane, acolo unde acest lucru este posibil, bineînțeles.

          Varianta 1, prin Munții Bucegi. Este cea mai extravagantă, cea mai invazivă, mai ineficientă și probabil cea mai costisitoare dintre cele trei variante. Din DN1, pare să iasă undeva, puțin înainte de intrarea în Poiana Țapului, ceea ce e ciudat, pentru că acolo ar fi un urcuș abrupt, de-a dreptul, prin pădure. Din păcate, nu există o hartă oficială, deci e mai greu să îți dai seama exact. Alternative de a urca spre pădure, spre drumul forestier, ar mai fi străzi din Poiana Țapului, Amurgului și Mihai Bravu, însă ambele sînt probabil prea înguste ca să poată face parte dintr-o șosea de centură menită să suporte un trafic intens. Nu mai vorbesc de faptul că, dacă s-ar face centura pe străzi deja existente, prin cartiere rezidențiale, discomfortul pentru cei care locuiesc în zonă ar fi semnificativ. Odată ajunsă în pădure, această variantă de centură ocolitoare ar urma un drum forestier, pînă în Bușteni, unde se va intersecta cu traseele turistice care pleacă din zona telecabinei. Asta înseamnă că toți turiștii veniți la Bușteni, în drumul lor spre potecile montane, vor trebui să treacă mai întîi prin poluarea și zgomotul mașinilor de pe centură. Cred că vor aprecia foarte mult experiența, mai ales turiștii străini. Ne vom face de rîs în toată lumea, cu prostia celor care ne conduc.
          Mergem mai departe cu centura ocolitoare, pe lîngă cimitir, și ajungem în zona din spate de la Cepeca. Știu că, dacă te uiți pe Google Maps, pare că acolo este un drum forestier care merge pe plat. Însă, în teren, în acel punct există o vale destul de largă și cu maluri abrupte. Mai mult, malul dinspre nord este mult mai înalt decît cel dinspre sud, ceea ce înseamnă că nici măcar pod normal, dintr-un capăt în celălalt, nu prea poți să faci. Probabil că trebuie un viaduct, care să plece de departe, de pe malul sudic, astfel încît urcușul către malul mai înalt să fie mai lin. Odată trecută valea, centura ocolitoare merge pe drumul forestier pînă la domeniul schiabil Kalinderu, se intersectează cu pîrtia Kalinderu I, continuă pe varianta pîrtiei Kalinderu I (cea pe unde coboară schiorii mai puțin avansați), se intersectează cu pîrtia Kalinderu II, apoi merge mai departe pe drumul forestier, se mai intersectează cu alte trasee turistice, de data asta în apropiere de Căminul Alpin, apoi ajunge, nu se știe cum, la drumul care merge spre Gura Diham, în zona barierei. Și spun că nu se știe cum, pentru că acolo, în zona barierei, malul este iarăși destul de abrupt, deci nu văd cum ai putea coborî din pădure cu o șosea, perpendicular pe drumul spre Gura Diham. Poate traversînd valea cu un alt viaduct? Iar după ce ar trece și de Valea Cerbului, centura ocolitoare pare să urmeze limita dintre zona locuită și pădure, pînă la ieșirea din oraș dinspre Azuga. Iarăși bizar, pentru că în această zonă, drumul ar trebui să meargă, pe o distanță destul de mare, de-a curmezișul unor pante și mai abrupte, iar apoi să coboare spre DN1 la nord de tunel. Dacă te uiți cum arată versanții de pe partea aceea, în zona respectivă, pare aproape imposibil.
          Per total, varianta 1 este atît de prost gîndită, încît nu văd cum ar putea să treacă de faza studiului de fezabilitate. Lungă, întortocheată, foarte dificil de executat și probabil foarte costisitoare, avînd în același timp un impact negativ semnificativ din punct de vedere ecologic, turistic și peisagistic, varianta 1 nu ar fi trebuit să existe nici măcar la nivel de propunere.

          Varianta 2, prin Munții Baiului. Este un fel de soră mai mică a variantei 1, cam cu același gen de probleme. Se desprinde din DN1 în zona cartierului Piatra Arsă, prin care urcă spre pădure. Și aici, străzile sînt destul de înguste, fiind dificil să înghesui două benzi suficient de late, plus trotuare. Apoi, la fel ca în Bucegi, se intră pe un drum forestier destul de întortocheat, însă traseul propus de Consiliul Județean Prahova nu pare să urmeze drumul forestier, ci să meargă de multe ori de-a dreptul, în special în porțiunea dinspre Bușteni, intersectînd văi și culmi, lucru care nu ar fi posibil decît dacă se vor construi poduri și tuneluri. Cu tunelurile poate ar trebui să se consulte mai întîi și cu cei de la Ministerul Transporturilor, fiindcă unul dintre traseele propuse pentru autostrada Ploiești-Brașov trece tot prin acel munte, tot printr-un tunel. La ieșirea de pe drumul forestier, în apropiere de castelul Cantacuzino, centura ocolitoare s-ar suprapune peste o alee foarte îngustă, unde, din nou, nu cred că este loc de două benzi și de trotuare, fără să intri cu șoseaua prin curțile oamenilor. Nici alternativa de a ocoli acea alee, prin spatele castelului Cantacuzino, nu este mai bună, pentru că mai sus de castel pantele devin mult mai înclinate și mai instabile, fiind aproape imposibil să mai cobori cu șoseaua din forestier, spre rîul Prahova.

Traseul variantei 2, în zona castelului Cantacuzino, la ieșirea din pădure de pe drumul forestier.

          Presupunînd, totuși, că poți să treci, cumva, de acea alee, centura ocolitoare, în această variantă, ar ajunge în strada Zamorei, cu care s-ar suprapune pînă la capătul podului de peste Prahova. Și asta ar fi o problemă destul de mare, pentru că acea porțiune de drum este, în special în timpul sezonului turistic, destul de aglomerată, chiar și acum, cînd nu trece centura ocolitoare pe acolo, din cauză că strada Zamorei este una dintre puținele căi de acces dinspre oraș către cartierul Zamora, dar și drumul pe care turiștii ajung la castelul Cantacuzino. După cum spuneam, zona se aglomerează și acum, deci, dacă se face centura ocolitoare în această formă, suprapusă cu strada Zamorei, s-ar putea să fie un fiasco total din punct de vedere al fludizării traficului. O centură construită corect nu ar trebui să se suprapună și nici să se intersecteze cu străzi din Bușteni, mai ales dacă aceste străzi sînt intens circulate.
          La fel ca în Bucegi, construirea centurii ocolitoare prin pădure ar afecta și aici traseele turistice. Pe drumul forestier pe care centura ajunge în Bușteni, se face acum accesul către culmea Zamora și creasta Munților Baiului, un traseu marcat care va fi mutilat de construirea centurii ocolitoare, în această formă. Ambele variante care trec prin pădure, și 1, și 2, vor necesita defrișări masive. Se va tăia masiv, pentru că nu e vorba numai de lărgirea drumurilor forestiere, de-a lungul a mulți kilometri, ci și de organizarea de șantiere pentru lucrări mai ample, cum ar fi podurile sau tunelurile. Din punct de vedere peisagistic, va fi prăpăd. Asta, într-un oraș care, la nivel declarativ, aspiră să trăiască din turism, într-o zonă de munte în care turismul înseamnă, în primul rînd, natură, peisaje, relaxare, evadare din aglomerația marilor orașe. Văd că mulți buștenari se bucură cînd aud că se face centura ocolitoare, fără să își dea seama că, de fapt, ne tăiem singuri craca de sub picioare. Cu fiecare astfel de proiect stupid, ceva din farmecul orașului Bușteni se pierde. Iar asta ne va costa pe termen lung, din punct de vedere turistic. Vom fi, din ce în ce mai mult, doar un oraș de tranzit, prin care turiștii doar trec, fără să se oprească, în drumul lor spre alte destinații. De s-ar opri în Bușteni? Să admire cum trec camioanele prin pădure? În loc să ne protejăm pădurile și să le valorificăm din punct de vedere turistic, noi le tratăm ca pe niște maidane părăsite, bune doar de aruncat gunoaie și ca zone prin care se deviază traficul.

          Întotdeauna mi s-a părut că ar fi util și intersant ca, în astfel de cazuri, în care autoritățile publice își arată indolența și incompetența, să încercăm să facem o paralelă între felul în care ar decurge lucrurile într-o țară normală, unde toți își fac treaba serios și unde există respect pentru cetățean și banul public, și ceea ce se întîmplă de fapt în realitate, în România. Pentru că, dacă nu facem astfel de comparații, între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, riscăm să ne complacem în anormalitate și, în timp, aceasta să devină noua normalitate. În cazul de față, al proiectului centurii ocolitoare:

NORMALITATE	REALITATE
– se fac analize detaliate, consultări și abia apoi se iau deciziile (dacă să se facă, cum să se facă)	– întîi s-au luat deciziile, fără niciun fel de analiză sau consultări, apoi s-a anunțat pe Facebook că ”se face”
– consultări cu localnicii, pentru identificarea posibilelor probleme și găsirea de soluții	– decizii luate din birouri, de la Ploiești, localnicii ignorați complet
– propuneri de traseu stabilite împreună cu autoritățile locale și locuitorii orașului	– propuneri de traseu mîzgîlite pe hartă, de persoane care nu cunosc situația din teren
– calitatea proiectului este mai importantă decît viteza întocmirii proiectului	– proiect întocmit în regim de urgență, în stil heirupist, calitatea nu contează deloc (nu contează ce se face, important e să se facă ”ceva”)
– se ia în calcul potențialul impact negativ și se fac eforturi pentru diminuarea acestuia	– se iau în calcul doar potențialele beneficii (fluidizare trafic), restul este ignorat (turism, mediu, discomfort localnici etc.)
– la nivel de oraș, există o strategie coerentă de dezvoltare pe termen lung, pe care orice proiect nou ar trebui să se plieze	– nu există niciun fel de strategie, totul se face după ureche, orice propunere de proiect, din partea oricui, este acceptată
– autoritățile locale reprezintă și apără interesele localnicilor, chiar și împotriva autorităților centrale, dacă e nevoie	– autoritățile locale stau drepți în fața șefilor de la județ și din partide, chiar și împotriva intereselor localnicilor, dacă e nevoie

          Are rost să mai întreb de ce se consideră că este oportun să se facă o centură ocolitoare în condițiile în care, simultan, se încearcă și contruirea autostrăzii Ploiești-Brașov? Cu alte cuvinte, de ce se cheltuiesc bani publici, în același timp, pe două proiecte menite să rezolve exact aceeași problemă? Probabil că răspunsul pe care l-aș primi ar fi oricum unul stupid. Foarte interesant ce se va întîmpla în septembrie, cînd ar trebui să fie gata studiul de fezabilitate. Dacă cei care îl fac își iau rolul în serios, verdictul ar trebui să fie, cel mai probabil, că ambele variante prin pădure sînt de domeniul științifico-fantasticului, iar cea pe lîngă rîul Prahova se poate face, dar este mult mai complicat decît pare la prima vedere. Dar, dacă firma care face studiul de fezabilitate va fi la fel de neserioasă ca autoritățile județene, și sînt șanse reale să fie așa, atunci e posibil ca lucrările să înceapă după un studiu de fezabiliate făcut la mișto, rezultatul fiind o centură construită prost, care nici măcar nu își va îndeplini cum trebuie rolul, acela de variantă ocolitoare de viteză, și va crea și o grămadă de alte probleme.