Conform unui comunicat al MDRT (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului), weekendul 17-19 februarie a fost cel mai aglomerat din actualul sezon de iarna. Se spune ca, la nivel national, s-au inregistrat 185 de mii de accese la instalatiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri etc.), datele fiind furnizate de catre autoritatiile locale.
Interesant este si clasamentul statiunilor, dupa numarul de accese la instalatiile de transport pe cablu. Conform datelor culese de MDRT, clasamentele pe statiuni montane, in weekendurile din 2012, ar fi urmatorele:
13-15 ianuarie 2012
| Statiunea | Accese | Masini |
|---|---|---|
| Poiana Brasov | 63.500 | 100.000 |
| Predeal | 36.000 | 3.000 |
| Azuga | 18.000 | 1.000 |
| Sinaia | 12.000 | 25.000 |
| Borsec | 11.000 | 800 |
| Ranca | 8.000 | 1.300 |
| Straja | 3.500 | 600 |
| Sugas-Bai | 1.700 | 450 |
20-22 ianuarie 2012
| Statiunea | Accese | Masini |
|---|---|---|
| Poiana Brasov | 66.000 | 70.000 |
| Borsec | 15.500 | 800 |
| Straja | 13.500 | 750 |
| Azuga | 12.300 | 1.000 |
| Predeal | 9.000 | 3.000 |
| Ranca | 5.000 | 700 |
| Malini | 2.200 | 750 |
| Sugas-Bai | 1.500 | 400 |
27-29 ianuarie 2012
| Statiunea | Accese | Masini |
|---|---|---|
| Poiana Brasov | 77.500 | 65.000 |
| Predeal | 26.700 | 2.100 |
| Straja | 18.700 | 860 |
| Azuga | 13.000 | 500 |
| Borsec | 12.200 | 560 |
| Parang | 6.000 | 500 |
| Ranca | 2.000 | 400 |
| Malini | 1.650 | 760 |
| Sugas-Bai | 1.400 | 370 |
10-12 februarie 2012
| Statiunea | Accese | Masini |
|---|---|---|
| Poiana Brasov | 63.100 | 42.000 |
| Straja | 24.600 | 1.400 |
| Predeal | 23.100 | 750 |
| Azuga | 15.500 | 200 |
| Borsec | 12.400 | 350 |
| Nucet | 11.000 | 700 |
| Parang | 7.200 | 250 |
| Ranca | 1.700 | 400 |
| Malini | 1.250 | 500 |
| Sugas-Bai | 930 | 320 |
17-19 februarie 2012
| Statiunea | Accese | Masini |
|---|---|---|
| Poiana Brasov | 86.600 | 50.000 |
| Predeal | 28.500 | 1.200 |
| Straja | 23.100 | 1.100 |
| Borsec | 16.400 | 650 |
| Nucet | 12.100 | 800 |
| Parang | 9.600 | 250 |
| Azuga | 3.800 | 400 |
| Malini | 2.350 | 950 |
| Sugas-Bai | 1.400 | 350 |
| Ranca | 1.400 | 350 |
24-26 februarie 2012
| Statiunea | Accese | Masini |
|---|---|---|
| Poiana Brasov | 70.000 | 40.000 |
| Predeal | 30.600 | 2.400 |
| Azuga | 29.400 | 700 |
| Straja | 21.400 | 1.200 |
| Borsec | 14.800 | 510 |
| Nucet | 10.830 | 600 |
| Parang | 4.900 | 300 |
| Busteni | 2.850 | 4.350 |
Si acum, citeva comentarii pe marginea acestor date statistice:
- (1) Busteni si Sinaia nu apar mereu in clasament. E posibil ca datele de la aceste statiuni sa nu fi fost centralizate, pentru ca mi-e greu sa cred ca, de exemplu, nici Busteniul, nici Sinaia, nu au reusit sa stringa, in cel mai aglomerat weekend al anului, macar 1400 de accese la instalatiile de transport pe cablu.
- (2) Majoritatea acceselor care apar in statisticile MDRT s-ar putea sa fie urcari cu teleschiul. De exemplu, Straja, o statiune care apare constant in primele 3-4 locuri, are, din cite stiu, vreo 6 teleschiuri si un singur telescaun, iar Borsec, alta statiune fruntasa la numarul de accese, are numai un teleschi. Teleschiurile au, in general, lungimi de ordinul sutelor de metri (rar depasesc 1 kilometru) si deservesc partii relativ scurte. Asta inseamna ca o singura urcare cu telecabina poate echivala, usor, cu trei-patru urcari cu teleschiul, sau poate chiar mai multe. De exemplu, nu se poate echivala o urcare cu telecabina din Poiana Brasov pina pe Postavaru, cu o urcare cu teleschiul de pe partia Bradul. Este incorect, asadar, ca in statistici sa fie bagate, la gramada, telecabine cu telescaune, cu telegondole si cu teleschiuri (ma intreb daca, nu cumva, au intrat aici si accesele de la baby-ski). Mult mai corect ar fi fost sa se faca o statistica a banilor cheltuiti de turisti pe instalatiile de transport pe cablu, pentru ca asta e ceea ce conteaza cu adevarat.
- (3) Avind in vedere ca, de luni pina joi, numarul de accese ar trebui sa fie mult mai mic decit de vineri pina duminica, dar si ca nu toate statiunile apar in statistici, cred ca o estimare cit de cit realista a numarului mediu de accese la instalatiile de transport pe cablu, pe saptamina, la nivel national, ar fi de vreo 400 de mii. Asta ar insemna, la un sezon de 12 luni, 4,8 milioane de accese pe an. La un pret mediu de 2 euro/acces, obtinem cifra de aproximativ 10 milioane de euro, incasari anuale la telescaune, telecabine, telegondole si teleschiuri. Incasari, nu profit. Si mai trebuie luat in calcul si faptul ca multe dintre aceste instalatii sint ale unor privati (asa cum e cazul in Predeal sau Poiana Brasov), deci acele 10 milioane de euro nu se intorc decit partial la bugetul statului si la bugetele locale. Daca ne gindim ca MDRT si autoritatile locale au facut, in ultimii ani, investitii in domeniile schiabile din toata tara de aproximativ 120 de milioane de euro (500 de milioane de lei, conform comunicatelor MDRT), ajungem la concluzia ca, indiscutabil, multe dintre aceste investitii s-au dovedit a fi paguboase. Este adevarat ca se mai recupereaza cite ceva din incasarile de la unitatile de cazare (de la turistii noi atrasi in statiuni), dar nu prea mult, pentru ca, in Romania, turismul montan inseamna mai mult turism de weekend, sau nici macar atit, multi “turisti” fiind, de fapt, doar vizitatori (vin dimineata, schiaza si pleaca seara).
- (4) Pentru unele statiuni, un calcul similar arata ca incasarile anuale nu depasesc, intr-un sezon de iarna, citeva sute de mii de euro. Iar in cele mai multe cazuri, probabil ca incasarile sint sub o suta de mii de euro. Cit despre profit…
- (5) Topul acceselor si topul incasarilor s-ar putea sa difere semnificativ. Interesant este si raportul masini/accese, care variaza foarte mult de la o statiune la alta.
- (6) Din cele 56 de mii de masini, inregistrate la nivel national in weekendul cel mai aglomerat, 50 de mii au fost numai in Poiana Brasov si doar 6000 in restul celorlalte statiuni. Un pic cam ciudat… Nici nu stiam ca incap 50.000 de masini in Poiana Brasov! Si mai comica este cifra inregistrata, tot la Poiana Brasov, in weekendul 13-15 ianuarie 2012, adica nu mai putin de… 100 de mii de masini!
- (7) Nu m-ar surprinde ca aceste cifre sa fie si un pic umflate, avind in vedere ca au fost furnizate de autoritatile locale, care au tot interesul sa le umfle, tocmai pentru a justifica investitiile care s-au facut in statiunile pe care le administreaza.
Pentru a avea o imagine cit mai exacta a succesului sau insuccesului investiilor facute de MDRT, colectarea si interpretarea datelor statistice ar trebui facuta un pic altfel:
- (1) Numarul de masini este irelevant. Banuiesc ca, in multe cazuri, autoritatile locale numara si masinile aflate in tranzit prin statiuni, nu numai pe cele ale turistilor.
- (2) Nici numarul de accese nu este chiar atit de relevant, atita timp cit sint bagate, la gramada, acesele de la telecabine, telegondole, telescaune si teleschiuri. De asemenea, statisticile MDRT nu tin cont de faptul ca exista mai multe tipuri de cartele, cu preturi medii per acces diferite.
- (3) O statistica relevanta ar fi cea a incasarilor totale la instalatiile de transport pe cablu, pentru fiecare statiune in parte.
- (4) Alta statistica relevanta ar fi numarul total de innoptari. Sau, si mai bine, suma totala cheltuita de turisti pentru cazare si masa, in fiecare statiune.
- (5) Profitul anual adus se investitiile MDRT ar trebui calculat, in mare, cam asa: incasari suplimentare la instalatiile proprietate publica – costuri suplimentare de intretinere a domeniilor schiabile proprietate publica (curent electric, combustibili etc) + impozite si taxe corespunzatoare incasarilor suplimentare de la instalatiile proprietate privata + impozite si taxe corespunzatoare innoptarilor suplimentare din fiecare statiune. Prin “suplimentare” inteleg diferenta dintre cifrele actuale si cifrele din perioada pre-investitii.
- (6) Costul total al investitiilor facute de MDRT (120 de milioane de euro) ar trebui impartit la suma obtinuta cu formula de mai sus (profit anual adus de aceste investitii), pentru a vedea cam in citi ani vor fi recuperati banii. De exemplu, daca acest profit anual este de 3 milioane, inseamna ca banii investiti de MDRT in domeniile schiabile din Romania vor fi recuperati in 120 : 3 = 40 de ani! Dupa parerea mea, de “succes” s-ar putea vorbi doar de la sume de 10-12 milioane de euro in sus, profit suplimentar adus exclusiv de noile investitii. Ceea ce nu cred ca e cazul…
Una peste alta, cifrele MDRT-ului nu mi se par deloc impresionante. Din contra, ele arata ca toata aceasta filozofie, de a dezvolta turismul montan din Romania punind accent, in principal, pe investitii in domenii schiabile, a fost gindita prost. Amuzant este, insa, faptul ca MDRT-ul prezinta statisticile de mai sus ca pe o… confirmare a succesului pe care, chipurile, l-ar avut investiile facute de acest minister in ultimii ani. 🙂
mamsaturat 
Cetateanul care suparaApreciaza
Mar 05, 2012 @ 09:19:18
Acum ce sa zicem…Cine da astfel de date a fost scolit la scoli inalte , adica in munti la stane, si nu printre magari ci printre boi care stiu doar sa adune, pentru ca intr-adevar Poiana Brasov are o capacitate de parcare de 10000 – 12000 de locuri si astia au adunat cam asa… nr de masini intrate pana in 12.00, intre 12.00 si 18.00 – 22.00, vineri, sambata si duminica, si astfel da 100.000. La fel si la Busteni doar intervalele orare sunt altele pentru ca Prahova raporteaza doar doua perioade orare.
La Busteni chiar mi se pare OK cu o medie de 1000 – 1500 de masini pe zi stationate, ceeace nu e in regula sunt acesele intre Busteni si Azuga Sinaia Predeal. Pentru ca la Busteni e un km de telescaun si 1,7 – 2 km de partie ceea ce inseamna timp scurt, accese multe spre deosebire de celelalte 3. Si atunci vine intrebarea care e postata de diferite personaje pe diferite site-uri de turism, ziare, sesizari [si se pare ca nu le ia nimeni in seama de prin mai marii din primarie ( oare de ce ?)]… Cat mai furati baaaaaaaaaaaaa ? Nu va mai ajunge?…… sau managementul de la Kalinderu e VARZA, ca acum nu mai e vorba de PRIMARIE ca le-a dat-o in administrare ? sau e vorba de viziune pe termen mediu gen O dam la Kalinderu, nu e profitabila, peste doi ani o luam de la Kalinderu si o vindem cu 1 leu sau 1 euro cui trebuie ! … cu teren cu tot.
cetateanul care suparapreciază
Mar 05, 2012 @ 19:25:49
nu prea se incadreaza aici dar incep sa nu mai vreau sa nu mai dau pronosticuri. iata ca soarta orasului e pecetluita. pentru urmatorii ani. se numeste seap si credite din nou de 5 mil. euro. ne_a ciuruit.
mamsaturat
Mar 06, 2012 @ 08:31:03
Iar se imprumuta? Acum pentru ce le mai trebuie 5 milioane?
Legat de accese… doar 3000 in 3 zile e putin pentru Busteni, la cite investitii s-au facut. Si e vorba de weekend, pentru ca in timpul saptaminii, pirtiile sint cam pustii. In mod normal, la un telescaun cu o capacitate de 1200 de persoane pe ora, 3000 de accese ar trebui sa se adune in vreo 3 ore, daca sint turisti. Deci Kalinderu ar trebui sa faca de pe la 10.000 de accese in sus in weekenduri.
Chestia asta cu posibilitatea vinzarii domeniului schiabil Kalinderu si a Fun Park-ului la privati am mai auzit-o si nu m-ar mira daca s-ar intimpla in anii urmatori, mai ales ca investitiile care erau de facut s-au cam facut (din bani publici).
Cetateanul care suparaApreciaza
Mar 06, 2012 @ 10:27:52
Eu totusi ma intreb… de ce este necesar ca unii sa cloneze identitati, isi pot spune in diverse moduri dar domnul sau doamna de mai sus isi gaseste un nume aproape identic cu al meu. Cat despre informatia cu 5 milioane euro o sa ma interesez si eu dar totusi mi se pare cam mult, si in principiu asta inseamna 21 mil RON iar autoritatile publice locale se pot imprumuta cam 30% din buget, deci cand primaria noastra va avea venituri proprii de 70 milioane ( net, dar primaria mai este imprumutata vre-o 9 milioane ) atunci s-ar putea. Dar vreau si eu sa vad o banca care are curaj in conditii de criza sa dea acesti bani pe cine stie ce investitii halucinante. Adevarul este ca primarul mai are la activ astfel de izbanzi dar cei care au dat ori sunt prin puscarii ori au disparut in tarile calde.
Astfel stimate admin dupa ce verifici ca nu-s eu ( ip, mail, etc la cont ), te-as ruga sa-i schimbi numele clonatorului in clonistul sau anonimul sau ce vrei tu pentru ca nu e necesar sa-mi puna nimeni vorbe-n gura sau in tastatura.
Multumesc
Cetateanul care suparaApreciaza
Mar 06, 2012 @ 12:56:02
Revin cu verificarea informatiilor clonatorului
Pe site-ul primariei 0rasul-busteni.ro sectiunea Hotarari – decembrie apar intr-adevar hcl 162/07.12.2011 si hcl 163 / 07.12.2011 care aproba contractarea de imprumuturi pentru proiecte cu finantare europeana si reabilitarea termica a blocurilor prima nu are sume dar uitandu-ne prin proiectele primariei pentru aceste proiecte se pot finanta in jur de 5.000.0000 iar a doua hotarare face referire la 5.500.000 , astfel suma devine 10.500.000 ron, respectiv 2,5 mil euro, NU 5.000.000. Euro.
In principiu eu scriu pe acest site pentru ca se refera la cruda realitate si nu o face mai cruda. Asa ca pentru campanii preelectorale si electorale ar fi bine sa ne referim la crudul adevar nu sa-l transformam , ca din acest motiv iese ce iese.
clonacul
Mar 06, 2012 @ 19:31:56
am retinut ideea si ma scuz, nu-ti pun vorbe in tastatura, dar trebuie sa recunosti ca
1 am inceput sa fim mai multi care gândim la fel .
2 v-a scăpat o suma aprobată de cl busteni, iar cetatenii nu stiau.
respect si o seara buna
mamsaturat
Mar 07, 2012 @ 08:59:28
Legat de imprumuturi, eu stiam cam asa: datoria, spre finalul lui 2011, era de 8,5 milioane de euro, deci cu inca 2,5 s-ar duce la 11 milioane (respectiv 13,5 pentru un imprumut de 5 milioane). Iar bugetul orasului, din cite stiu, e in jur de 5-6 milioane de euro. Poate cineva sa confirme cifrele astea? Cert este ca, indiferent de valoarea noilor imprumuturi, datoria e cam mare.
cu ochi buni
Dec 22, 2012 @ 11:51:49
Din teoria microintreprinderii adaptata: daca un buget anual e de 6 mil euro si datoria e de 8 milioane de euro, asta echivaleaza ca o persoana/firma cu un salariu/cifra de af. de 6mii euro anual se imprumuta cu 8mii euro; deci ii trebuie 1 an jumatate sa scape de obligatii asta daca nu mananca si nu plateste intretinerea/alte imput-uri ; cum asa ceva e imposibil, din venit facand cheltuieli curente mereu , la anul te vei imprumuta din nou sa poti da inapoi cel putin dobanda, pe baza unui buget nou, previzionat cu venituri acoperitoare mai mari, din cine stie ce nascociri de investitii, scumpiri sau vanzari din patrimoniu. D’aia cine se imprumuta nesabuit ajunge in strada cu catrafusele. Concluzia, toate domeniile publice sunt antamate de pe acum prin rationamentul ca ne dezvoltam si nimeni nu poate fi acuzat de nimic (legea cererii si ofertei bat-o vina).
mamsaturat
Jan 06, 2013 @ 11:15:55
La Buşteni asta se întîmplă deja. Sînt vîndute terenuri, sînt vîndute clădiri şi, în general, sînt vîndute cam toate lucrurile care se pot vinde (dar nu-i nimic, pentru că nimeni nu observă şi nimeni nu se scandalizează). Iar cu banii, primăria face lucruri inutile şi care nu aduc profit, iar apoi le lipeşte eticheta de “investiţii”, ca să dea impresia că ni se întîmplă ceva important, că ne pregătim să intrăm într-o eră de prosperitate. Partea comico-tragică e că noi, la Buşteni, avem ca primar un ditamai doctorul în economie 🙂 Numai el ştie cum şi-a luat doctoratul, dar economie ştie cam la fel de multă pe cît ştie o căpiţă de fîn.
Mountain tourism in Romania, unforgettable mountain trails
Oct 23, 2017 @ 21:29:07