Săptămîna trecută s-a întîmplat un lucru mai rar în România: societatea a avut în sfîrşit o reacţie corectă, practic unanimă, faţă de o golănie pe care vroiau să o facă nişte politicieni. Probabil că aţi auzit deja de iniţiativa a treizeci şi ceva de parlamentari USD de a schimba Codul Silvic, în aşa fel încît proprietarii de păduri să poată tăia… cam cît vor şi cînd vor, atîta timp cît motivul tăierii este dezvoltarea turismului. Sigur că da, eterna şi fascinanta dezvoltare a turismului, care, dacă mă întrebaţi pe mine, a fost şi încă este una dintre cele mai mari escrocherii din istoria postrevoluţionară a României; o idee frumoasă în teorie, dar care, în practică, a oferit un pretext perfect pentru comiterea a nenumărate măgării, soldate cu distrugerea patrimoniului natural (şi nu numai) şi risipirea şi/sau furarea a miliarde şi miliarde de euro.
          Revenind la tentativa de a modifica Codul Silvic, poezia era cam aceeaşi dintotdeauna: “vrem să dezvoltăm turismul în România, vrem să facem ceva pentru oameni, pentru comunităţi, dar nu putem din cauză pădurilor.” Concluzia: “hai să mai tăiem din ele”. Ştiaţi că în România e atît de multă pădure încît nu se mai pot construi hoteluri?! Pur şi simplu nu mai e loc! Nu, nu e o ironie, ci este chiar argumentul folosit de liderul acelui grup de parlamentari (am şi uitat cum îl cheamă), cum că el şi alţi “oameni de afaceri” ar vrea să construiască hoteluri şi spa-uri, dar în România nu mai există niciun loc disponibil, pentru că toate sînt ocupate de păduri! Îţi trebuie ceva tupeu să vii cu o astfel de justificare şi să mai ai şi pretenţia să fii luat în serios…
          Avînd experienţa ultimilor 5-10 ani şi auzind, pentru a nu ştiu cîta oară, acest tip de vrăjeală ieftină (pentru că asta este), mă aşteptam ca societatea civilă din România, confuză pînă la psihoză şi mult prea uşor manipulabilă, să pornească încă o dezbatere stupidă şi puerilă pe tema “dezvoltare vs ecologie” (ca şi cum nu am fi în stare să le facem pe ambele în acelaşi timp). Dar, măcar de data aceasta, nu am avut parte de aşa ceva. În schimb, m-am bucurat să văd cum toată lumea, de la presa naţională, fie ea de “dreapta” sau de “stînga” (ghilimele obligatorii), pînă la oameni simpli de pe Facebook, a avut cam aceaşi reacţie: “măi derbedeilor, voi de fapt vreţi să faceţi bani din tăierea pădurilor şi speculă imobiliară, nu să dezvoltaţi turismul, aşa că marş cu iniţiativa voastră din Parlament”. Foarte frumos!
          Bine, acum nu ştiu dacă reacţia ar fi fost aceeaşi şi într-o situaţie în care, de exemplu, parlamentarii respectivi nu ar fi fost de la PSD, ci ar fi fost parlamentari “de dreapta”. Adică mă întreb dacă, nu cumva, în cazul unor ziarişti sau membri ai societăţii civile, sursa indignării nu a fost atît golănia în sine, ci, mai degrabă, faptul că în spatele golăniei s-au aflat nişte parlamentari PSD. E o întrebare interesantă, mai ales că, dacă ne amintim bine, pe vremea cînd era ministru al turismului şi al dezvoltării, Elena Udrea, ilustru politician “de dreapta”, ea şi armata sa de slugi din teritoriu au făcut ravagii în pădurile României, fix din acelaşi motiv – dezvoltarea turimului. Sute de hectare de pădure rase şi sute de milioane de euro cheltuite, pentru a crea nişte domenii schiabile care acum merg în pierdere. Golănie a fost şi atunci, ca şi acum, dar în acea perioadă parcă eram mai puţini cei care reacţionam şi mai mulţi cei care ne înjurau, etichetîndu-ne drept “ecologişti nebuni, care se opun dezvoltării şi creării locurilor de muncă”.
          Însă, pînă una-alta, mă bucur că aceste golănii, deghizate pervers sub forma unor iniţiative “pentru oameni”, au început să primească tratamentul pe care îl merită şi să-şi mai piardă din forţa de manipulare pe care o aveau altădată. Iar cînd toată lumea reacţionează prompt şi ferm la o astfel de golănie, aşa cum, de altfel, trebuie să se întîmple în orice societate democratică normală, începi să te simţi, parcă, un pic mai puţin singur în propria ţară.

PS: Dacă o astfel de iniţiativă legislativă ar fi aprobată de Parlament, cam ce credeţi că s-ar întîmpla cu pădurea de 1000 de hectare de pe muntele Zamora, proprietate privată, în perioada imediat următoare intrării în vigoare a amendamentului? Cam cîte zeci de hectare ar dispărea în decurs de numai cîteva luni? Eu cred că multe.

Advertisements