Curtea Constitutionala decide, astazi, daca referendumul din 29 iulie va fi validat sau invalidat. Pe de o parte, votul de la referendum, masiv impotriva lui Traian Basescu, ar trebui sa fie suficient, din punct de vedere al bunului simt, chiar si in conditiile neatingerii pragului de 50%, pentru a justifica o decizie de “referendum validat”, dat de catre Curtea Constitutionala. Pe de alta parte, respectarea, la singe, a legii, conduce la o alta decizie, anume “referendum invalidat”.
          Trec peste faptul ca ideea de a impune un cvorum la referendum este si aberanta si antidemocratica (am explicat intr-un alt articol de ce). Trec si peste toata discutia, altfel interesanta, despre numarul real al romanilor care ar trebui sa fie prezenti pe listele electorale permanente. Si ma opresc asupra urmatoarei intrebari: care este principiul pe baza caruia a fost justificata conditia de validare a referendumului in functie de realizarea unui cvorum? Iar raspunsul, daca l-am inteles bine, este urmatorul: presedintele sa nu poata fi demis decit daca, in rindul populatiei, exista interes pentru acest referendum. Daca nu exista interes fata de referendum, atunci referendumul ar trebui invalidat. Acesta ar fi principiul din spatele legii. Iar pentru a integra acest principiu in textul legii, a fost impusa conditia de prezentare la vot a minimum 50% dintre cetatenii care apar pe listele electorale permanente. Cu alte cuvinte, prezenta la vot a fost folosita ca metoda de masurare a interesului fata de referendum. La prima vedere, pare corect, deci… care-i problema? Pai problema este ca textul legii… NU garanteaza respectarea principiului enuntat mai sus, dintr-un motiv foarte simplu: notiunile de “interes fata de rezultatul scrutinului” si “prezenta la vot” sint echivalente doar in conditiile in care nimeni nu se foloseste de boicot, ca instrument de influentare a rezultatului.

Cvorum la referendum si interesul populatiei
Prezenta la vot de la referendum nu reflecta, in mod corect, numarul cetatenilor interesati de rezultat. Alegatorii care s-au folosit de boicot au incercat, in mod evident, sa influenteze rezultatul prin actiunea lor; prin urmare, ei ar trebui adaugati la numarul celor prezenti, atunci cind se calculeaza cvorumul.

          Daca, in cazul unor alegeri normale, interesulul fata de scrutinul respectiv este, practic, acelasi lucru cu prezenta la vot, in situatia creata la ultimul referendum am avut de-a face cu un boicot masiv, premeditat, al suporterilor lui Traian Basescu. Boicot al carui efect a fost ca prezenta la vot sa nu mai reflecte interesul si dorinta populatiei de a influenta rezultatul de la referendum. Pe de o parte, raspunsul la intrebarea “s-au prezentat la vot peste 50% dintre romani?” este “nu”. Pe de alta parte, raspunsul la intrebarea “au fost interesati mai mult de 50% dintre romani de influentarea rezultatului de la referendum?” este, evident, “da”. S-a ajuns, astfel, la o situatie aberanta, in care, daca ne-am lua dupa textul legii, am ajunge la concluzia ca referendumul trebuie invalidat, dar, daca ne-am lua dupa principiul pe care se sprijina textul legii, am ajunge la concluzia ca referendumul ar trebui validat. Iar vina apartine, in totalitate, diletantilor de la Curtea Constitutionala, niste indivizi care, prin felul in care inteleg sa-si desfasoare activitatea, insulta si logica, si bunul simt, si democratia si, nu in ultima instanta, ne insulta pe noi toti.
          Cum ar putea fi indreptate lucrurile? Dupa parerea mea, singura solutie corecta ar fi fost organizarea unui nou referendum, fara conditia de cvorum. Dar, tinind cont de faptul ca oamenii de la Curtea Constitutionala nu sint judecatori decit cu numele, in realitate fiind o adunatura de politruci sinistri, asemeni celor de la CSM, de la DNA si de la alte institutii “independente” ale statului roman, probabil ca astazi vom avea o decizie in favoarea lui Traian Basescu.

Advertisements