Vad ca in ultimele saptamini a reinceput discutia despre referendum, adica despre reducerea numarului de paramentari la 300 si trecerea de la un parlament bicameral la un parlament unicameral. In realitate, o problema falsa… dar prezentata de catre Basescu & Co. drept o extrem de necesara “reforma a statului” si, din pacate, inghitita sub aceasta forma de foarte multi ceteteni ai Romaniei.
          Mai intii, hai sa vedem ce spune Poporul Suveran, adica oamenii care au votat la referendum pentru varianta cu 300 de parlamentari + parlament unicameral si care, chiar si acum, inca mai sustin cu ardoare initiativa lui Basescu, de parca intreg viitorul Romaniei ar depinde de reforma lu’ peste. Pai zice Poporul Suveran cam asa:

  • “De ce sa cheltuim noi bani cu imbuibatii aia din Parlament?! Daca ar fi mai putini parlamentari am face economie, deci am avea mult mai multi bani la buget!”
  • “Avem nevoie de un parlament mai eficient, care sa dea legi mai rapid, fara sa mai piarda vremea aiurea!”
  • “Daca noi am votat la referendum, atunci parlamentul trebuie sa se supuna! In democratie, vointa poporului este lege! Daca nu fac cum am votat noi, inseamna ca nu mai e democratie, ci dictatura parlamentara!”
  • “Parlamentarii sint corupti, hoti si, pe deasupra, mai sint si chiulangii! Iar atunci cind vin la serviciu, nu fac nimic. Citesc ziare sau dorm cu capul pe masa, dupa care voteaza la 10 miini! Niste nenorociti! Cel mai bine ar fi sa desfiintam Parlamentul cu totul!”

          Sa le luam pe rind, ca sa vedem daca are sau nu are dreptate Poporul Suveran atunci cind sustine “reforma statului” cu argumente de genul celor de mai sus:

          Mai putini parlamentari, mai multi bani pentru tara!? Acesta este, probabil, argumentul pro-reforma cel mai stupid pe care l-am auzit pina acum. Din pacate, multi oameni din Romania au impresia gresita ca reducerea numarului de parlamentari la 300 ar avea un impact major asupra economiei nationale. Cifrele, insa, ii contrazic:

  • Produsul intern brut al Romaniei este undeva in jur de 500 de miliarde de RON.
  • Bugetul Parlamentului pe un an este undeva intre 300 si 350 de milioane de RON. Sa zicem 330 de milioane de RON.
  • In prezent, Parlamentul Romaniei are 471 de parlamentari. Deci, ca sa ramina 300, ar trebui sa dispara 171 de parlamentari, adica 36%.
  • Daca bugetul Parlamentului s-ar reduce proportional cu numarul de parlamentari, atunci, pentru un parlament cu 300 de oameni, am face o economie de aproximativ 120 de milioane de RON anual (36% din 330).
  • Asta inseamna ca economia pe care am putea sa o facem prin reducerea numarului de parlamentari reprezinta 0,024% din PIB.

          E ca si cum, la un salariu de 2000 de RON pe luna, ai mai primi o majorare de… 50 de bani! Cit de tare ati fi dispusi sa va luptati ca sa obtineti o astfel de marire a salariului? Cit de mult v-ati bucura daca seful v-ar propune aceasta majorare? Si cit de mult ati pune la suflet daca seful s-ar razgindi si nu v-ar mai oferi marirea respectiva?
          Si inca un exemplu, ca sa va dati seama si mai bine cit de “semnificativ” ar fi impactul pe care l-ar avea “reforma statului” asupra bugetului tarii… Exista estimari conform carora Romania pierde in prezent, numai din evaziunea fiscala din industria alimentara, sume de bani cuprinse intre 5 si 10 miliarde de euro anual, adica aproximativ 6,5% din PIB! Comparati 6,5% cu 0,024% si apoi raspundeti la urmatoarea intrebare: Reprezinta, oare, “reforma statului” o prioritate pentru Romania, din punctul de vedere al echilibrarii bugetului?

          Parlament mai eficient… sau mai usor de controlat? Alt argument pro-reforma ar fi legat de asa-zisa “eficienta” a Parlamentului. Ceea ce ne spun oamenii lui Basescu este ca, in situatia actuala, cu parlament bicameral si 471 de parlamentari, cei de la putere nu isi mai pot face treaba asa cum si-ar dori, pe de o parte din cauza sistemului prea “stufos”, pe de alta parte din cauza ca acest sistem ofera opozitiei mai multe mijloace de a intirzia sau chiar de a bloca legi si reforme importante pentru tara. Prin urmare, unul dintre obiectivele “reformei statului” este de a crea un context in care cei aflati la putere sa poata guverna mai usor si sa treaca legile pe care doresc sa le treaca mai repede si in forma pe care o doresc. Cu alte cuvinte, ceea ce ne spun sustinatorii “reformei statului” este ca ar fi un mare cistig pentru tara daca puterea ar guverna cu cit mai putine piedici, fie din partea sistemului, fie din partea opozitiei.
          Acest argument se bazeaza, insa, pe o serie de premise incorecte:

  • (1) Un sistem mai simplu = un sistem mai eficient = un sistem mai bun. Acest mod de a pune problema este gresit, lucru ce devine evident in momentul in care ne dam seama ca forma de guvernare cea mai simpla, deci cea mai “eficienta” si, prin urmare, cea mai “buna”, este… dictatura!
  • (2) Puterea promoveaza intotdeauna legi bune pentru tara. Premisa este, desigur, falsa, cu atit mai mult in Romania, unde destui dintre politicieni sint ignoranti, incompetenti si, de multe ori, rau intentionati. Tocmai din acest motiv avem nevoie de un sistem democratic ceva mai “stufos”, care sa permita opozitiei sa aiba un oarecare control asupra eventualelor prostii si abuzuri pe care le poate face puterea.
  • (3) Intotdeauna e bine ca legile sa fie adoptate cit mai repede. Iarasi gresit. Legile nu sint ladite cu cartofi, ca sa le adoptam in sistem angro. Legile tarii ne afecteaza pe toti si, tocmai de aceea, nu pot fi tratate cu superficialitate. In cazul legilor, calitatea este mult mai importanta decit cantitatea. Prefer oricind niste legi care sa treaca mai greu prin parlament, dar care sa fie bine facute, decit niste legi facute “pe genunchi” care sa treaca prin parlament in regim de urgenta, fara dezbateri serioase.
  • (4) Puterea trebuie lasata sa guverneze. Aici deja avem de-a face cu o intelegere gresita a ideii de “democratie”. Dupa cum am scris si la punctul 2, existenta unor mecanisme prin care opozitia sa poata stopa initiative proaste sau abuzive ale puterii este cit se poate de necesara. Puterea NU trebuie lasata sa guverneze de una singura, pentru ca democratia nu este nici o dictatura a majoritatii si nici o “dictatura pe termen limitat”, in care cetatenii isi aleg conducatorii odata la 4-5 ani, dupa care acestia au mina libera si isi pot permite absolut orice pina la urmatoarele alegeri.

          Poporul Suveran vrea democratie, dar nu o intelege. Am vazut ca foarte multa lume este revoltata de faptul ca Parlamentul nu vrea sa asculte de Poporul Suveran si sa puna in practica decizia de la referendum. “Daca Noi, Poporul Suveran, am votat ceva, atunci de ce nu se schimba Constitutia? Mai e democratie sau nu?!” Cu alte cuvinte, Poporul Suveran vrea ca pohta ce-o pohteste el sa fie lege. Si tocmai aici e problema… Poporul Suveran cere democratie cu inflacarare, dar, in cele mai multe cazuri, nici macar nu intelege bine ce inseamna. Democratia nu e “atunci cind votezi”, asa cum isi inchipuie cei mai multi dintre romani, ci este, in realitate, un concept ceva mai complex. Pentru a intelege mai bine, trebuie sa incepem prin a imparti deciziile (importante pentru societate) in 2 categorii:

  • (1) Decizii care NU necesita o pregatire speciala intr-un anumit domeniu.
  • (2) Decizii care necesita o pregatire speciala intr-un anumit domeniu.

          Decizii de genul “Geoana sau Basescu”, “Iliescu sau Constantinescu”, “USL sau PDL”, “Blaga sau Oprescu” pot fi luate de oricine. Pentru a lua astfel de decizii nu trebuie sa ai o pregatire speciala intr-un anumit domeniu, sa faci vreo facultate sau sa ai cine stie ce cunostinte. Trebuie doar sa ai o opinie, iar opinii are toata lumea. Exista insa si altfel de decizii, genul de decizii pe care nu le poate lua chiar oricine. Citeva exemple:

  • Vreti cota unica sau impozitare progresiva?
  • Ati fi de acord ca toate probele de la bacalaureat sa se dea in sistem grila?
  • Vreti parlament unicameral sau parlament bicameral?
  • Credeti ca averile care nu pot fi justificate ar trebui confiscate?

          Deosebirea dintre cele doua tipuri de decizii este ca, pentru a putea lua o decizie din cea de-a doua categorie, ai nevoie de anumite cunostinte, de o anumita pregatire intr-un domeniu (economie, educatie, filozofie politica, jurisprudenta etc.), care sa iti permita sa intelegi cit mai bine consecintele fiecarei optiuni. Nu mai este, ca in cazul primei categorii, doar o chestiune de opinie. Deciziile de natura tehnica trebuie lasate in miinile specialistilor, pentru ca doar specialistii pot lua decizii in cunostinta de cauza. Noi, ceilalti, atita timp cit nu intelegem implicatiile optiunilor care ne sint prezentate, doar dam cu banul. Este absurd sa lasi poporul suveran, dar ignorant, sa decida in privinta unor chestiuni pe care, in mod evident, nu le intelege. Un popor fortat sa se pronunte in necunostinta de cauza este redus la stadiul de turma de oi. Daca oamenii voteaza, dar nu inteleg ce voteaza, atunci nu se mai numeste “democaratie”, ci “oierit”. Iar daca tu, in calitate de initiator al unei reforme, vrei, cu adevarat, sa implici poporul in deciziile importante, atunci informeaza-l, prezinta-i toate datele, fa-l sa inteleaga consecintele fiecarei optiuni pe care ar putea sa o aiba, organizeaza dezbateri publice, in care fiecare pozitie sa fie sustinuta cu argumente si nu mai incerca sa-l controlezi cu sloganuri ieftine sau populisme de doi lei!

          Suparati pe parlamentari, ne razbunam pe Parlament. Multi politisti din Romania iau spaga. Solutia? Reducem numarul angajatilor din MAI la jumatate! Multi profesori din Romania nu isi fac treaba cu seriozitate, iar din aceasta cauza elevii sint din ce in ce mai prost pregatiti. Solutia? Mai desfiintam niste scoli! Sau reducem numarul de clase de la 12 la 6, ca oricum nu se invata nimic! E prea multa coruptie prin ministere, iar ministrii sint incopetenti. Solutia? Reducem numarul de ministere! Sa fie un singur minister dom’le! Mai putine ministere, mai putina coruptie! Pai nu-i asa?
          Ce vreau sa spun cu asta? Pai vreau sa spun ca e absurd sa desfiintezi un post doar pentru ca ocupantul temporar al postului respectiv nu isi face treaba! Pe toti ne revolta comportamentul multora dintre parlamentari, dar asta nu inseamna ca trebuie sa transferam acest sentiment de revolta si asupra institutiei Parlamentului. Nu putem sa ne razbunam pe niste institutii democratice doar pentru ca ocupantii temporari ai scaunelor de parlamentari sint corupti, prosti, mincinosi si chiulangii. Problema este a clasei politice, a oamenilor, nu a institutiei! Credeti ca, daca am avea un parlament unicameral in locul celui bicameral de acum, parlamentarii ar fi mai inteligenti, mai onesti, mai constiinciosi si mai putin corupti? Nu. Este o problema falsa.

          Acestea ar fi citeva dintre argumentele pe care le-am auzit in ultima vreme din partea celor care sustin “reforma statului” propusa de Basescu. Nu spun ca o reforma a Parlamentului si a altor institutii nu ar putea fi benefica, ci doar ca motivele celor care considera reforma lui Basescu drept o prioritate pentru Romania sint neintemeiate. In realitate, Romania are probleme mult mai serioase si cu totul alte prioritati, iar cetatenii ar trebui sa fie un pic mai atenti, pentru ca granita dintre “popor suveran” si “masa de manevra” nu este chiar atit de bine conturata pe cit am vrea noi sa credem.

Advertisements