Oare ce s-ar intimpla in Elvetia sau Austria, tari invocate frecvent de suporterii asfaltarii DJ 713, daca, la numai citeva luni de la executarea lucrarilor la un drum de munte, acesta ar arata in halul in care arata primii kilometri “reabilitati” ai DJ 713? Probabil ca ar fi reziliate contractele cu asfaltatorii, unii dintre politicienii implicati si-ar prezenta demisiile si, de ce nu, poate ca s-ar organiza si o ancheta penala. La noi… probabil ca nu se va intimpla nimic, iar lucrarile vor merge inainte. Pentru ca noi ii copiem pe elvetieni si pe austrieci numai cind vine vorba sa facem rele. Daca vrem, de exemplu, sa justificam hacuirea unei paduri, cautam repede niste poze cu cel mai ciopirtit munte din Alpi si apoi tragem concluzia: “vedeti, asa e la ei, deci e musai sa facem la fel si la noi!”
          Revenind la asfaltarea DJ 713, amatorismul cu care s-a lucrat pina acum nu este singurul motiv pentru care acest proiect nu ar trebui sa mearga mai departe. Chiar daca am presupune, de dragul argumentului, ca persoanele responsabile cu implementarea proiectului sint si bine intentionate si competente, tot ar mai ramine in discutie doua aspecte importante: banii si efectele negative asupra Parcului Natural Bucegi.

          COSTURI

          In aceasta perioada de criza, in care inchidem spitale si scoli din lipsa de bani, 12 milioane de euro reprezinta o suma semnificativa. Suma pe care autoritatile de la noi vor sa o foloseasca pentru a inlesni accesul masinilor pe Platoul Bucegi, o zona atit de “inaccesibila”, incit este vizitata de zeci de mii de turisti in fiecare an. Daca am fi avut politicieni cu simt de raspundere, cu siguranta s-ar fi putut gasi o solutie de compromis. De exemplu, in loc sa cheltuim 12 milioane de euro cu asfaltarea DJ 713, am fi putut sa ne limitam la a repara drumul fara a mai turna asfalt, lucru care s-ar fi putut face cu doar 1-2 milioane, iar restul de bani sa ii fi folosit acolo unde era cu adevarat nevoie.
          Desigur, unii vor spune ca banii investiti nu sint bani risipiti, pentru ca, in timp, vor produce si mai multi bani. Oare asa stau lucrurile si in cazul DJ 713? Pai hai sa vedem… Plecind de la estimarea ca numarul de masini care vor urca pe DJ 713 va creste constant, de la 1200 pe an, la 3700 pe an, pina in 2030, putem calcula surplusul de turisti care vor aduce bani in zona in urmatorii 20 de ani. Presupunind ca in fiecare masina sint, in medie, cite 4 turisti si ca asfaltul de pe DJ 713 va rezista pina in 2030 (deci nu va mai fi nevoie de nicio cheltuiala cu reabilitari ulterioare), obtinem urmatorul calcul:

((3700 – 1200) : 2) x 4 turisti x 20 ani = 100.000 de turisti cistigati, pina in 2030, datorita asfaltarii DJ 713

          Pare mult, dar e putin. Daca impartim 12 milioane de euro la o suta de mii de turisti, rezulta ca, pentru a acoperi, pina in 2030, costul reabilitarii DJ 713, va fi nevoie ca fiecare turist care va urca pe acest drum sa aduca statului, in medie, cite 120 de euro. Asta inseamna ca fiecare turist va trebui sa cheltuiasca o suma ceva mai mare de 120 de euro, astfel incit sa acopere si investitiile private si profitul investitorilor. Chiar daca estimarea de 3700 de masini pe an este eronata, iar in realitate vor fi, sa zicem, 10000 de masini, tot nu va fi suficient pentru ca asfaltarea DJ 713 sa devina profitabila, pentru ca marea majoritate a acestor turisti nu vor urca decit pentru a admira peisajul sau pentru a face un gratar. Iar dintre aceia care se vor caza la viitoarele cabane si pensiuni din preajma DJ 713, cei mai multi vor fi turisti de weekend, care vor sta o noapte sau doua, deci nu vor cheltui mai mult de 100-150 de euro.
          Oricum, estimarile de mai sus sint mult prea generoase. Cel mai probabil, lucrurile vor sta altfel: asfaltul de pe DJ 713 se va face praf in mai putin de 5 ani si, pina in 2030, e posibil sa se mai faca inca vreo 3-4 reabilitari majore (alti bani, alta distractie!), iar suma de 12 milioane despre care se vorbeste acum s-ar putea sa se umfle pe masura ce proiectul se va apropia de final, pentru ca asa s-a intimplat cu mai toate asfaltarile care s-au facut in Romania.

          MANELIZAREA MUNTELUI

          Multa lume spune ca si in alte tari exista drumuri prin munti, similare cu DJ 713, chiar si prin zone protejate, dar fara a avea un impact negativ prea mare asupra naturii. Mi se pare, insa, irelevant sa discutam despre cum ar putea sa stea lucrurile daca am fi si noi la fel de civilizati ca altii, fata de cum vor sta lucrurile in realitate, in perioada de dupa asfaltarea DJ 713: masini parcate pe iarba, viloaie de neam prost rasarite din loc in loc, tone de gunoaie, ATV-uri si toate celelalte aspecte specifice originalei “civilizatii” de tip mioritic. S-a intimplat peste tot pe unde au existat astfel de drumuri si se va intimpla si aici, pentru ca melteanul de Romania este consecvent: ofera-i o cale de acces, iar el se va pune pe distrus. Desigur, pur teoretic vorbind, autoritatile ar putea lua niste masuri anti-meltean, s-ar putea face legi, care, daca s-ar si respecta, ar limita impactul negativ al omului asupra naturii. Dar nimeni nu va face nimic, odata pentru ca politicienilor nostri, la rindul lor niste manelisti, pur si simplu nu le pasa de ceea ce se intimpla cu muntele, iar in al doilea rind pentru ca din protejarea naturii e ceva mai dificil sa scoti diferite ciubucuri. Iar fara ciubuc, nici motivatie nu mai exista…